…
Sub palidul cer
se naşte clipa fugace
păşind fără apărare
peste creasta munţilor
duc cu mine fără vădită emoţie
câteva smocuri de iarbă
smulse de pe verdele zidurilor
Învăţat cu schimbările neprevăzute
ale reliefului şi timpului
îmi urmez cărarea
aşteptând un vis nou
să-l descâlcesc
Yves Broussard
2 comments so far
Leave a reply
“Învăţat cu schimbările neprevăzute
ale reliefului şi timpului
îmi urmez cărarea”
- îmi place mult cum sună strofa asta. Minimum de mijloace, maximum de efect.
Este o poezie de Yves Broussard. De obicei, nu prea citesc lirice, sau nu citeam, hai să zicem, până de curând. Cred că de vină a fost o starea mea de spirit, care în ultima vreme, după cum se poate observa pe aici pe blog, nu a fost (şi nici acum nu prea e) roză. Mă bucur că îşi place, voi mai pune şi altele pe viitor.