Infidelitate

Că tot suntem la capitolul decepţii, ia uitaţi aici ce situaţie:

Uite unde se ajunge cu minciunile…

Dar…

Dar ea numai furtună vrea, de parc-ar fi linişte în furtună!

Spune-mi

Şi ce faci atunci când eşti lovit după cel mai apropiat colţ de minciuni? Cum se face că aceste colţuri mincinoase există uneori la strada cea mai dragă ţie? Eu sunt doar un tânăr care nu ştie aspecte ale vieţii, multe aspecte. Să nu mă afecteze minciunile e imposibil, pentru că îmi pasă. Pentru unii, faptul că îţi pasă înseamnă să fii fraier, slab, inadaptat. Dar nu mă consider aşa, cu toate că aceste lovituri dor al dracului de tare atunci când îţi pasă… Nu dau decât ceea ce mi-aş dori să primesc şi nu-mi va părea rău niciodată că sunt cum sunt, chiar dacă uneori îmi vine să remodelez cel mai apropiat zid cu propriul cap… O senzaţie grea, pe care fiecare dintre noi cred că o simte în anumite momente.

“Tell me when the kiss of love becomes a lie…“

Cugetări

“Mulţi dintre aceia care şi-au depăşit timpul au trebuit să-l aştepte nu în încăperile cele mai comode.”

“M-a întrebat: Probabil, e foarte greu să gândeşti cu capul?… – E greu – i-am răspuns – dar cu picioarele ar fi şi mai greu.”

“Nu tăia craca pe care stai, decât atunci când vor să te spânzure de ea.”

“Totul este în mâinile omului. De aceea trebuie spălate cât mai des.”

“Oamenii sunt în mâinile experţilor!”

“Nu provoca pe cretin să scrie capodopere. Dacă reuşeşte?!”

Stanislaw Jerzy Lec

Blast

Just havin a blast Pe la ore magice de miez de noapte, eu mă trezesc cu degetele pe taste, scriind fel de fel… Ascult de câteva zile numai Skid Row, am dat-o pe hair metal, din oceanul de opţiuni existente. Se pare că muzica asta se potriveşte cu multe chestii: melancolie, veselie, chiar şi need for speed, la care mai apelez în momente de plictiseală.

Trecând cu gândul încet în cartierul “roşu” al minţii… O gamă largă de stări mi-au furnicat şi îmi furnică în continuare eul.. “Obrăjor” e acolo şi îmi setează visele, la fel ca şi sentimentele, prin cei 50 de km dintre noi. Dacă citeşti aceste rânduri, lasă-mi un semn, aşa, să simt că ai trecut pe aici şi că scrisul meu este mai mult decât o chemare singuratică într-un pustiu mai mare ca Sahara şi mai rece ca Vostok-ul antarctic, să simt cum universul meu se dilată prin acel semn, cum teritoriul acestor rânduri se extinde şi tinde spre noi culmi. Scrie-mi, da! Mângâie-mi pupilele, dezmiardă-mi privirea, desfată-mi existenţa…

Precum în Contact, traversez universul în viteză uluitoare şi lină şi ajung pe plaja tropicală acompaniată de mii de meteori, care acompaniază cerul inimaginabil de bogat în stele, constelaţii, galaxii… Şi acolo, din zarea caldă, nocturnă, te materializezi şi păşeşti pe nisipul a cărui fineţe îl face să tresară la o simplă respiraţie… Şi te apropii… De vis…

Success. It can lead to fail

Poze

Le puteţi vedea pe pagina de poze, evident:) Culese de prin Serbia, Voivodina.

Try not to worry

Bună…

“Bună seara, iubito! Te-aştept ca din cer
Să-mi aduci continente de palid mister!
Cu trenul acest… personal si stingher
Buna seara iubito!

Bună seara, iubito!..pot să-ţi spun prin cuvinte că puţine mai sunt pe pământ lucruri sfinte,
Că intră iubiri prematur în morminte.
Bună seara iubito!…
Sunt destui care vor să ne pună la uşa iubirii zăvor..,să pună cătuşe cuvântului dor.
Bună seara, iubito!”

Ion Caramitru

Cioburi

Sunetul de sticlă spargându-se… cioburile nu mai pot decât să taie. Amarul simţit la urmă este de la cioburile pe care in zadar incerc să le lipesc înapoi în întregul ce era înainte.. Nu fac decât să mă tai, până când mătura le va înlătura.

Nu voi înţelege şi nici nu trebuie să înţeleg vreodată de ce iubim. Pentru că iubirea este fără motiv.