Dileme
Prelucrând acu nişte poze am constatat că nici una din variante nu mi-au plăcut sau nu mi-au ieşit aşa cum aş fi vrut. 
Atunci când credeam că am atins ceea urmăream, găseam o nouă opţiune şi o încercam, constatând că e mai bine aşa parcă, apoi iar mă răzgândeam şi aşa mai departe. Ce deduc de aici? Că eu am o problemă (printre multele dealtfel) şi anume că nu mă pot hotărî asupra unui aspect sau altul, cel puţin nu uşor. Ori asta, ori chiar nu mă pricep deloc la prelucrat poze.
Cred că o concluzie ar suna cam aşa: cu cât avem mai multe, cu atât suntem mai nemulţumiţi.
5 comments so far
Leave a reply
Concluzia e absolut justa si o sustin!Pe vremuri cand existau putine lucruri dar bune,oamenii erau fericiti.Azi gasesti sute,mii de lucruri estimand un produs,unul mai prost decat celalalt.Daca gasim unul bun…il pastram o vreme,apoi ne incearca alternativa : daca exista altu` mai bun iar eu ma complac?Si uite asa nu mai suntem,nu mai putem fi fericiti!
Concluzia ta si eu cred ca este corecta… uite ma gandeam la ce spune si Biblia…”Fericiti sa fie cei saraci cu duhul”… asa ca eu unul spun ca e mai bine sa fi perfectionist.
http://www.scriitor.wordpress.com
Normal, cu cat te uiti mai mult la opera ta, cu atat iti dai seama mai greu de greseli. Fa o pauza si iti va sari in ochi greseala. Asta am invatat-o si la liceu si la facultate, deci e valabila in orice domeniu. Iti dai seama de ceea ce ar trebui corectat la altii, dar la tine nu. Si esti mereu nemultumit. Dar trece cu vremea, capeti experienta.
Parca numai berea e adusa cu tirurile la fabrica unde ar trebui sa se fabrice, nu draga,mai avem si saboti ,papuci care sint facuti la noi si pe care punem etichete MADE IN ITALI si se vind in Italia. Ai prins ideea?
Da asa e din ce avem mai mult , sintem tot mai nemultumiti.